duminică, 6 noiembrie 2011

Wichi ursulet

      Despre  grasunul ursulet Wichi toti din oraselul restrans credeau ca este cea mai vesela fiinta ce popula mica comunicate de animale ale padurii. Lui nu-i trebuia un motiv anume pentru a zburda in voie din ale diminetii pana seara iar daca cumva intalnea in cale un morocanos, asa cum era opusul cel nazdravan Linis, nu-i trebuia mult pentru a-i schimba dispozitia desi nimeni niciodata nu il vedea zambind. Asa se intalni pe poteca cu Linis intr-o zi ce arunca gene de soare peste tinutul ce azi parea mai tacut ca oricand.

Ziua buna, ai spuse ursuletul aproape soptind,
Buna Wichi raspunse opusul,
Ce vesti ai prietene bun? Stii, eu am fost un pic suferind o perioada si nu prea am iesit din casuta..
Pai n-ar fi multe si prea insemnate cred eu, de pilda Uilda veverita strabuna, cum i-se mai spunea in zona caci provenea din cea mai vechie familie a padurii.
Aaa Uilda, tare draga imi ie, ia zi ce a mai nastrujnicit?
Pai stai sa auzi ca ti-o placea si tie..
Treceam prin fata casei ei deunazi, pe latura ce da spre curtea ta si o aud salutand de zor, dar mai ursule cuvant iti dau ca nu puteam sa o vad, ma uitam la fereastra-i, m-am apropiat de colt, zic poate lo adapa pe Gorel, al iei catel latos…dar nimic. Cand ma apropii mai bine de curtea unde ti-aduci aminte ca tot crestea doar iarba rasfirata, si cand ce vad, pe Uilda sezand intre parfumuri si culori..
Ia stai asa mai Linis, imi pare mie sau ieri si mie in casa imi adia ceva ciudat, parfum dupa parfum prin fereastra ce imi statea deschisa. Si m-am foit, m-am invartit si nu intelegeam de unde tot ajunge in casuta mea. Ei, bine, bine si ce imi dai de veste ce erau acele minunatii?
Eii, neastamparata noastra a avut o mareata idee de a face o frumoasa gradina in mica ei curticica si a plantat,
Stai mai opusule ca eu aici nu mai inteleg nimic, o gradina, o gradina dar eu nu stiu ce ar fi aceea?
Of, Wichi ce ma fac eu cu tine? Zise Linis un pic iritat. Pai cand mergeam in drumetii ti-aduci aminte draguale ca pe pamant ici colo se zareau plantele acelea colorate ce am tot incercat sa iti spun ca nu sunt doar frumoase ci si inofensive iar daca te apropii de ele, in general emana parfumuri puternice, ehee dar cand incercam sa te apropii de ele fugeai cat te azvarleau picioarele…
Da, mi-aduc aminte da stii ca eu nu credeam nicicum ca ele miros frumos si nici acum nu cred, da, sunt frumoase dar frumusetea lor feroce ma inspaimanta, isi amintii Wichi parca si acum inspaimantat aducan-du-si aminte.
Mai Wichi acelea sunt flori..

Bun si ce legatura au acele flori cu noua gradina a veveritei?
Da-mi ragaz si ai sa aflii tot, promit,
Bine. Promite-mi doar ca nu o mai lungesti prea mult cu plantele astea ca imi schimbi buna dispozitie de azi, iaca ce nu se intampla de obicei, deja se schimba dispozitia lui Wichi, devenea morocanos el de data asta.
Da buna idee ar fi sa vezi cu ai tai ochi minunatia, spuse Linis facan deja un pas spre casuta veveritei.
Hai, bine fie…sa mergem.
Dar povesteste despre florile alea,
Pai sa stii tu ca acele flori ea le-a pus in gradina, in spatiul acela unde crestea iarba.
Pai, parca imi ziceai de mult ca ele mor repede daca le rupi din loc.
Ha, pai nu mai Wichi ca ea le-a luat cu radacina si le-a dus acolo, asa nu mor..
Aaa, aflu lucruri noi prietene.
Nici nu termina bine acele cuvinte de rostit ca se trezira in fata casei veveritei si ce s-au mai pus pe strigat la ea..dar nimic, atunci lui Linis ai veni ideea de a aveansa spre gradina, Wichi dupa el si furat de peisaj se impiedica de o piatra uitata de Uilda intre flori.
Asa a nimerit ursuletul cu nasul drept in noianul de flori parfumate si ce sa se mai vaite sau sa se mai dezmeticeasca sa o ia la fuga, ca se convinse cu nasul lui ca frumusetile acelea nici nu muscau si pe deasupra parfumurile erau de la ele.
Linis razand cu gura pana la urechi de impiedicatul urs ai intinse mana sa il ridice de pe pamant.
Radea si Wichi cu pofta…hai mai lasa-ma aici un pic sa ma bucur in voie de noua mea experienta.
Asa in jurul lor se stransera si ceilalti locuitori, minunan-du-se de zambetul lui Wichi si de gradina minunata. Au petrecut cu veverita vestirea primaverii si multumind-ui pentru cadoul facut comunitatii, iar aceasta le-a promis ca in fiecare an o noua alee din oras va fi impodobita cu flori asemanatoare cu ale ei, asa s-au decis locuitorii ca in scurt timp veverita sa fie numita primarita si ursul secretar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu